Perceperea culorilor

 

  De la celulele fotoreceptoare cu conuri şi bastonaşe pornesc influxuri nervoase sper neuronii bipolari, apoi spre neuronii multipolari. De aici prin nervii optici impulsurile nervoase sunt conduse la creier.

  Celulele cu bastonaş sunt responsabile pentru vederea scotopică, în lumină difuză, când nu se disting culorile, detaliile şi contururile obiectelor. Este vedere în alb-negru.

  Celulele cu bastonaş au pragul de excitabilitate mai scăzut decât celulele cu con, permiţând vederea la o cantitate mică de lumină.

  Celulele cu con sunt responsabile pentru vederea fotopică, diurnă, în lumină intensă necesară pentru vederea cromatică care permite percepera culorilor.

  Perceperea culorilor, realizată de celulele cu conuri-vederea cromatică- este explicată prin mai multe teorii. Una dintre ele este tricromatică sau teoria culorilor fundamentale cunoscută şi sub numele de Joung-Helmholtz.

  Conform acestei teorii retina conţine trei tipuri de celule cu con, cu substanţe fotosensibile speciale care se depun sub acţiunea radiaţilor roşii, verzi sau albastre.

  Diferitele senzaţii cromatice sunt rezultatul stimulării concomitente şi inegale a celor trei tipuri de celule cu conuri. Stimularea lor egală dă senzaţia de lumină albă. În lipsa stimulării luminoase, se produce senzaţia de negru.