Anatomia ochiului:

 

  Pupilă- orificiul negru din centrul ochiului, care permite trecerea luminii.

  Iris- partea colorată a ochiului, care controlează cantitatea de lumină care trece prin pupilă.

  Sclerotica- partea albă a ochiului.

  Membrana conjunctivă- un strat subțire de țesut care acoperă pleoapa și globul ocular care protejează ochiul și îl menține umed.

  Corneea- o cupolă transparentă care protejează irisul și pupila. Împreună cu cristalinul, corneea curbează (refractă) lumina pentru a o focaliza pe partea din spate a ochiului.

  Cristalinul- un disc transparent aflat în spatele irisului.

  Retina- partea din spate a ochiului, care conține milioane de fotoreceptori (senzori care transformă lumina în semnale electrice). Aceste semnale sunt trimise de-a lungul nervului optic la creier, unde sunt procesate pentru a crea o imagine.

  Macula- un loc mic, aproape de mijlocul retinei, care controlează vederea centrală.

  Umoarea vitroasă- o substanță asemănătoare cu jeleul care umple mijlocul ochiului, dându-i formă.

  Nervul optic- nervul din spatele ochiului care transmite semnalele de la retină la creier.

  Umoarea apoasă- un lichid limpede în spațiul dintre iris și cornee. Acesta menține presiunea oculară și conferă părții din față a ochiului forma sa rotunjită.